În perioada 22 – 31 octombrie,va avea loc recensământul populaţiei şi locuinţelor iar în perioada 5-14 noiembrie va avea loc ancheta de control şi verificare a volumului şi calităţii informaţiei


 <!-- more -->



.Persoanele care refuză sa declare recenzorilor datele cuprinse în chestionarele pentru recensământul populaţiei ar putea fi amendate cu până la 1.000 de lei, potrivit legii.Declararea datelor de recensământ este obligatorie. Există oligativitatea persoanelor de a declara datele de recensământ, precum există şi posibilitatea de a se verifica dacă-i se păstrează confidenţialitatea. Este la fel peste tot în Europa. Recensământul de probă (din perioada 7 – 16 mai) a relevat un grad “îngrijorător” de mare de refuz privind declararea datelor personale, rata de refuz cea mai înaltă s-a consemnat la persoanele de etnie romă.Potrivit legislaţiei, refuzul furnizării personalului de recensământ a informaţiilor prevăzute în programul de înregiustrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei. Aceeaşi amendă se aplică şi pentru persoanele care împiedică “în orice mod” efectuarea înregistrărilor şi controlul datelor de către persoanele implicate.Sancţiunile pentru personalul implicat în recensământ sunt considerabil mai mari, respectiv amendă de la 500 la 1.500 de lei, şi privesc nerespectarea prevederilor de confidenţialitate sau utilizarea datelor în alte scopuri decât cele stabilite prin legea recensamântului.Legislaţia stabileşte că după finalizarea recensământului, formularele cu înregistrări sunt distruse, de către “instituţiile specializate”, iar arhiva optică a chestionarelor este predată Arhivei Naţionale.Recensământul de probă a urmărit în principal identificarea problemelor de colectare a datelor, şi nu a avut ca scop culegerea de date preliminare, dar ca o primă observaţie s-a constatat o scădere importantă a populaţiei.La recensământul din 2002, populaţia României se cifra la 21,68 milioane de persoane, cu aproape 1,2 milioane de persoane mai puţin decât în 1992 (22,81 milioane persoane).În ceea ce priveşte sporul natural negativ, Voineagu a arătat că o problemă importantă o reprezintă mortalitatea infantilă, unde procentajul este cu mult peste media europeană, situaţie care poate fi explicată nu doar prin sistemul sanitar deficitar, cât şi prin pregătirea precară şi lipsa de informare a tinerelor mame.La începutul lunii august primăriile vor începe selectarea personalului care va participa la recensîmânt, pe baza unor criterii stabilite de INS.

Populaţia stabilă: 502,0 mii (501996) persoane
Gospodării: 170,7 mii (170651) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 207,4 mii locuinţe (207423) locuinţe din care: 207352 locuinţe convenţionale şi 71 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 161,5 mii clădiri (161455 clădiri din care: 161322 clădiri cu locuinţe şi 133 clădiri cu spaţii colective de locuit)
Municipiul Târgovişte are 73964 de locuitori
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Dâmboviţa a fost de 502,0 mii persoane, din care: 473,6 mii au fost persoane prezente, iar 28,4 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile 141,8 mii persoane aveau domiciliul1/reşedinţa2 în municipii şi oraşe (28,3%), iar 360,2 mii persoane locuiau în comune (71,7 %). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Dâmboviţa se situează pe locul 15 în ierarhia judeţelor.
Populaţia stabilă
TOTAL JUDEŢ 501996
din care:
Urban
Municipiul Târgovişte 73964
Municipiul Moreni 18023
Oraş Pucoasa 13664
Oraş Găeşti 12767
Oraş Titu 9355
Rural
Dragomireşti 8690
Potlogi 8496
Răzvad 8345
Băleni 8121
Corbii Mari 8085
Structura etnică a populaţiei stabile a judeţului Dâmboviţa
La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 472,4 mii persoane (94,1 %) s-au declarat români, 26,2 mii persoane (5,2%) romi, 1,6 mii persoane (0,3%) bulgari, 0,5 mii persoane (0,1%) sârbi şi 1,2 mii persoane (0,3%) alte etnii.
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 148 persoane, reprezentând 0,03% din populaţia stabilă a judeţului.
Numărul gospodăriilor populaţiei
Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99,6 % (499,9 mii persoane), se regăseşte în cele 170,7 mii gospodării ale populaţiei. Restul de 2,1 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.
Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Dâmboviţa este de 2,93 persoane/gospodărie (293 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Aceasta este mai mică în mediul urban (2,69 persoane pe o gospodărie) comparativ cu cel rural (3,04 persoane).
Clădiri – Locuinţe
La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 161,5 mii clădiri3 în care se aflau 207,4 mii locuinţe convenţionale4. Acestea totalizau un număr de 600,2 mii camere de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 9375,8 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere şi o suprafaţă medie mai mici, în timp ce suprafaţa medie a camerelor de locuit este mai mare.