Izvoarele iodurate şi sulfuroase de la Vulcana Băi sunt cunoscute încă de la 1863. Dimitrie Ioniţiu, medicul oraşului Târgovişte pe vremea aceea, recomanda băile cu ape iodurate pentru tratamentul împotriva afecţiunilor aparatului locomotor, ginecologice şi gastrice.
În anii 1990, la iniţiativa directorului Băncii Internaţionale a Religiilor şi a primarului Emil Drăghici, în comună a început construirea unei baze de tratament, intitulată “Domeniul vieţii lungi”. Clădirile, ridicate până la acoperiş, au fost abandonate din lipsă de bani, iar izvoarele s-au colmatat, fiindcă sătenii au aruncat gunoaie în puţuri.
Odată cu falimentul Băncii Religiilor, proiectul a fost abandonat. Între timp, izvoarele s-au retras în adâncuri, puţurile fiind umplute de localnici cu gunoaie, iar clădirile se degradează văzând cu ochii. Cu regret, primarul Emil Drăghici, ne-a declarat că nu există nicio şansă ca staţiunea balneară să prindă contur. „Nu am găsit nicio soluţie. Am trimis sute de adrese către diferiţi investitori. Nimeni nu vrea să bage bani”, afirmă edilul.Sătenii îşi aduc şi acum aminte cum decurgeau tratamentele şi regretă că nu s-a mai terminat staţiunea. „Veneau aici, la noi, oameni de peste tot. Era ca la oraş. Soseau betegi, bolnavi şi plecau acasă pe picioarele lor. Erau în sat căzi din lemn rotunde. Apa se încălzea cu piatră fierbinte şi se băgau oamenii acolo. Veneau oameni din toată ţara. S-a pierdut obiceiul ăsta când eram eu copil. Păcat. Trebuia să fi fost aici la noi o staţiune… Pentru reumatism, aici e a mai bună apă”, spune Agripina Savu, 70 de ani.
Şi cu toate astea, la intrarea în comună te întâmpină un indicator prin care eşti informat că pătrunzi pe teritoriul „Reginei apelor iodurate”. De unde! Regina nu are regat sau a fost lăsat pradă paraginii
În anii 1990, la iniţiativa directorului Băncii Internaţionale a Religiilor şi a primarului Emil Drăghici, în comună a început construirea unei baze de tratament, intitulată “Domeniul vieţii lungi”. Clădirile, ridicate până la acoperiş, au fost abandonate din lipsă de bani, iar izvoarele s-au colmatat, fiindcă sătenii au aruncat gunoaie în puţuri.
Odată cu falimentul Băncii Religiilor, proiectul a fost abandonat. Între timp, izvoarele s-au retras în adâncuri, puţurile fiind umplute de localnici cu gunoaie, iar clădirile se degradează văzând cu ochii. Cu regret, primarul Emil Drăghici, ne-a declarat că nu există nicio şansă ca staţiunea balneară să prindă contur. „Nu am găsit nicio soluţie. Am trimis sute de adrese către diferiţi investitori. Nimeni nu vrea să bage bani”, afirmă edilul.Sătenii îşi aduc şi acum aminte cum decurgeau tratamentele şi regretă că nu s-a mai terminat staţiunea. „Veneau aici, la noi, oameni de peste tot. Era ca la oraş. Soseau betegi, bolnavi şi plecau acasă pe picioarele lor. Erau în sat căzi din lemn rotunde. Apa se încălzea cu piatră fierbinte şi se băgau oamenii acolo. Veneau oameni din toată ţara. S-a pierdut obiceiul ăsta când eram eu copil. Păcat. Trebuia să fi fost aici la noi o staţiune… Pentru reumatism, aici e a mai bună apă”, spune Agripina Savu, 70 de ani.
Şi cu toate astea, la intrarea în comună te întâmpină un indicator prin care eşti informat că pătrunzi pe teritoriul „Reginei apelor iodurate”. De unde! Regina nu are regat sau a fost lăsat pradă paraginii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu