Targovistea de odinioara

Centrul Vechi al Târgoviştei nu mai este ceea ce a fost odată, un loc unde pulsa viaţa, istoria, tradiţia, amestecată cu sâmburii civilizaţiei occidentale. Cel mai căutat spaţiu citadin, aici îşi aveau locuinţele şi sediile de firme oamenii înstăriţi ai târgului: negustori, meseriaşi, avocaţi, artişti-fotografi. Nu puteai ajunge în Târgovişte fără să faci măcar o incursiune prin fermecătorul centru, care aducea cu unele străzi din celebrul Paris. Doar o mică părticică a scăpat de lama buldozerelor în perioada comunistă. Şi s-ar fi stins cu totul dacă nu venea revoluţia din decembrie 1989.
 <!-- more -->
Sunt destui cei care pot încă să ne povestească cu nostalgie despre renumitele patiserii care duseseră faima oraşului în toată ţara, despre cinematografele „Popular” şi „Victoria”, despre grădinile de vară… Când vremea era prielnică, tinerii ieşeau la promenadă, pornind de pe strada Ion Heliade Rădulescu până spre Piaţa Mitropoliei. Aveau ocazia să se oprească, pentru a se răcori, la mesele scoase în stradă în faţa berăriei lui Filip Tomescu.
„O scrisoare pierdută”, inspirată de poveştile galante ale Târgoviştei 

Acum mai bine de o sută de ani, dramaturgul Ion Luca Caragiale a tras o spaimă de zile mari în centrul Târgoviştei. În toamna anului 1908, Caragiale venise împreună cu Tache Ionescu în campanie electorală pentru Partidul Democrat Conservator. Era şi el înscris în această formaţiune şi candida în Colegiul I Târgovişte.
„Adunarea electorală s-a ţinut în grădina comerciantului Iorgu Lăzărescu (nota redacţiei – Zona actualei Aule a Universităţii Valahia). Totul a decurs bine până când au apărut adversarii politici ai lui Caragiale, care au aruncat spre el cu ouă clocite, zarzavaturi vechi şi cioburi de sticlă”, ne povesteşte George Coandă, doctor în ştiinţe. Văzându-se împresurat de opozanţi, politicianul Caragiale reuşeşte să trimită un bileţel scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, care se afla acasă, la Târgovişte.
„Acesta îşi trimite fiul la grădina de vară a lui Iorgu Lăzărescu şi îl scoate cu mare dificultate pe Caragiale din acel tumult electoral şi îl duce la locuinţa Brătescu-Voineşti, actualul Muzeu al Scriitorilor Dâmboviţeni”, completează dr. George Coandă. După un an, din nou alegeri! Ion Luca Caragiale revine la Târgovişte. De data aceasta, ocoleşte grădina lui Lăzărescu din centrul oraşului, de teamă să nu mai fie întâmpinat cu ouă şi zarzavaturi vechi. Întâlnirea electorală s-a ţinut la Vila Mierea, din Pădurea Priseaca. Pentru ca scriitorul să uite ce a păţit la Târgovişte, a fost „îndulcit” cu un spectacol popular, susţinut de ţăranii de pe Valea Dâmboviţei, cu care s-a prins în horă în poieniţa din faţa casei.
Ne dezvăluie dr. George Coandă că renumita piesă de teatru „O scrisoare pierdută” şi-ar fi avut sursa de inspiraţie într-o „poveste galantă a prefectului C.D. Costovici, al judeţului Dâmboviţa, cu soţia lui Ioviţă din Târgovişte, născută Seceleanu”.
Mihai Eminescu, actor şi regizor de teatru la Târgovişte

Străzile Târgoviştei au fost bătute şi de marele Mihai Eminescu. Era vara anului 1867. Poetul avea doar 17 ani. A venit la Târgovişte împreună cu trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale. „Au susţinut spectacole la Grădina Paţacov, aflată pe locul ocupat actualmente de pavilionul central al UPET. Eminescu era actor, copist de texte, poet dramatic, dar şi regizor”, spune George Coandă.
Mihai Eminescu a fost impresionat de centrul vechii  Cetăţi de Scaun a Ţării Româneşti. Şi-a băut cafeaua la Grădina Paţacov, apoi a vizitat şi Curtea Domnească. De aici se pare că s-a inspirat pentru celebra poezie „Epigonii”.
Regele Carol I a fost un alt oaspete de seamă al Târgoviştei. În 1909, venise să participe la manevrele militare care se desfăşurau în zonă. A luat masa la restaurantul lui Iorgu Lăzărescu, alături de prefectul Constantin Dimitriu, de primarul Vasilachi Dumitru şi de mai mulţi comandanţi militari. S-au fotografiat atunci în faţa localului.
Străzi de film şi oameni de poveste
„Tot în centrul oraşului, a existat casa în care s-a născut şi a trăit celebrul actor Tony Bulandra. La parter, mama artistului avea o farmacie. Ulterior, s-au mutat la Bucureşti. Astăzi, imobilul nu mai există”, povesteşte George Coandă. Celebrul ziarist Alexandru Stark, apreciat în România şi în străinătate, a copilărit şi el în inima Târgoviştei. Mama sa deţinea aici un magazin de coloniale.

Târgoviştea a fost renumită în toată Muntenia pentru produsele de patiserie. Veneau comenzi chiar şi de la Bucureşti. „Victor Eftimiu ajungea des la Târgovişte, ca să cumpere sau să mănânce pateurile produse în laboratorul unui grec. Zona centrală a Târgoviştei era căutată şi de amatorii de plăceri. Cei cu bani şi dare de mână mergeau la „Pisica neagră” sau „Cocoşul roşu”. Cele două bordeluri erau oarecum camuflate.
Lumea bună a târgului venea aici să asculte muzică, să bea o bere şi, pe lângă asta, patronul aranja şi întâlniri de amor. Amărăştenii se puteau desfăta la bordelurile populare: „La coana Maria” şi „La coana Florica”. Cele două case erau frecventate în special de ofiţeri, subofiţeri, ba chiar şi de soldaţi. Mai nimereau aici şi flăcăii de la ţară. Le plăcea că fetele erau frumoase şi curate.