Tradiţii şi superstiţii pentru Duminica Floriilor

Celebrată în ultima duminică până în Paşte, numită şi Duminica Floriilor, sărbătoarea îşi are originile în sânul societăţii romane, ca zi dedicată zeiţei Flora.
În ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-L întâmpina tainic pe Hristos. Ele sunt sfinţite şi puse la icoane. Se credea că nu e bine să renunţi la aceste ramuri dacă nu au venit celelalte Florii. Oamenii le puneau şi pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească.
Deşi în plin post al Paştelui, în Duminica Floriilor se poate mânca totuşi peşte, fiind zi de dezlegare. Aşadar, tot ce este gătit din peşte în această zi va avea putere vindecătoare, iar bolnavii care vor mânca din aceste bucate se vor lecui mai repede. În aceasta zi femeile coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor. În Banat şi Transilvania, în ajunul Floriilor, fecioarele aşezau sub un păr altoit o oglindă şi o cămaşă curată, iar apoi acea oglindă era folosită pentru a face farmece pentru dragoste şi sănătate.
Există de asemenea şi interdicţii. Una din ele vorbeşte de spălatul pe cap în Duminica Floriilor, interzis cu desăvârşire, altfel tot părul din cap va albi peste noapte. Se mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, la fel va fi şi de Paşte.