Pe 7 ianuarie, dâmboviţenii sunt luaţi pe sus

Obicei întâlnit în câteva comune din Dâmboviţa, Iordănitul aduce belşug şi fericire localnicilor, de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. Această tradiţie are peste 150 de ani şi este practicată de tinerii necăsătoriţi.
Iordănitul este un obicei păstrat în comunele Petreşti, Răscăieţi, Dragodana şi Gura Foii. Mai multe despre această tradiţie din zona etnofolclorică dâmboviţeană ne-a spus drd. Adriana Cuciureanu, cercetător ştiinţific Departamentul Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa. „Se pare ca obiceiul Iordănitului cu steag derivă din obiceiul Geavrelelor de la Morteni şi este păstrat cu sfinţenie de tinerii necăsătoriţi”, spune ea.La Petreşti, pentru  a putea participa la ceremonial, tinerii merg în ziua de Bobotează la biserică, unde asistă la slujbă şi primesc binecuvântarea preotului, pentru ca în dimineaţa de 7 ianuarie să plece cu Iordănitul pe la casele localnicilor. Şi steagul este binecuvântat prin stropirea cu aghiazmă, iar căpetenia flăcăilor, care devine pentru o zi preot, primeşte o cruce de lemn din biserică, o cădelniţă şi un buchet de busuioc. Obiectele vor fi înapoiate după ziua Sfântului Ion. Steagul împodobit este păstrat în noaptea de 6/7 ianuarie în Biserică, de unde este luat de iordanitori dimineaţa. „Am aflat de la preotul parohiei Ioneşti, Marian Andrei, că obiceiul are mai mult de 150 de ani de existenţă atestată”, precizează Adriana Cuciureanu.
 <!-- more -->
Iordănitorii sunt aşteptaţi de localnici
Oamenii aşteaptă ceata de iordănitori care vine să le ureze un an nou plin de belşug şi fericire. „Bărbaţii, fetele nemăritate şi copiii sunt luaţi pe sus, cu strigătura tradiţională Hăăăp! Hăăăp! Hăăăp!. Cei mai mulţi aşteaptă la poartă şi dăruiesc bani, în schimbul urărilor de bine. Atunci când tinerii ştiu că familia are o fată de măritat o caută prin curte pentru a o ridica şi o invita la petrecerea de pe seară. Pentru că, la fel ca orice sărbătoare pur românească, totul se încheie cu un chef pe cinste, ce începe odată cu ultima casa binecuvântată de iordănitori”, adaugă drd. Adriana Cuciureanu.
Obiceiul este păstrat şi la Răscăieţi, unde steagurile împodobite străbat comuna şi aduc veste de noroc şi bunăstare, dar şi în Picior de Munte, Dragodana şi Gura Foii, chiar dacă lipseşte prăjina împodobită cu batiste şi ciucuri. „Practic, Sărbătoarea Sfântului Ion marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Oamenii încep un nou an de muncă. Ziua de Bobotează marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou”, explică interlocutoarea noastră însemnătatea zilei de 7 ianuarie.