Mihaela Moagher - primul român cu studii lingvistice în estoniană

Absolventă a Universităţii „Valahia” din Târgovişte, tânăra de 22 de ani urmează un program de studii la Universitatea din Tartu, pentru a se specializa în limbile fino-ugrice. Ea îşi doreşte să creeze primul dicţionar român-estonian.

Mihaela Moagher este din Ilfoveni şi studiază în Estonia. Mulţi ar fi reticenţi să studieze într-o ţară despre care nu cunosc prea multe. Avantajul Mihaelei a fost obţinerea unei burse Erasmus în ultimul an de facultate, care i-a deschis orizonturile.  „Faptul că am beneficiat de o mobilitate Erasmus în ultimul an de facultate, la Universitatea din Tartu, m-a determinat să iau această decizie. Atunci a fost pentru prima dată când am luat contact cu limba estoniană. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am gândit că o dublă specializare o să mă ajute in carieră”, mărturiseşte tânăra cercetătoare.

Apreciază foarte mult seriozitatea estonienilor

Mihaela se declară o pasionată de istorie şi în special de istoria ţărilor baltice. „Pasiunea pentru istorie am descoperit-o de mică, citindu-l pe George Coşbuc şi în general poezii ce abordau teme istorice, dar şi datorită bunicului meu, care este pasionat de istorie”, îşi începe Mihaela povestea. „În ceea ce priveşte pasiunea pentru istoria spaţiilor baltice şi nordice, pe aceasta am descoperit-o în facultate, atunci când domnul profesor Silviu Miloiu mi-a recomandat să plec ca student Erasmus în Estonia, la Universitatea din Tartu. Aici am studiat pentru prima dată istoria Ţărilor Baltice, pe care o găsesc fascinantă”, continuă tânăra din Ilfoveni. Programul pe care îl urmează în prezent la Universitatea din Tartu se numeşte „Studii lingvistice în domeniul limbii estoniene şi a celor fino-ugrice” şi are o durată de trei ani. „Durata acestui program de studii este mai mare decât a unui master obişnuit, deoarece în primul an trebuie să urmăm un curs intensiv de limbă estonină, ce ne va ajuta pe parcursul masterului propriu-zis, atunci când cursurile vor fi ţinute în limba estoniană”, explică Mihaela.

Chiar dacă nu ştia prea multe despre Estonia înainte de a ajunge acolo, a fost suprinsă de ce a găsit în această ţară. „Atunci când am ajuns aici cel mai mult m-a surprins, şi într-un mod foarte plăcut, seriozitatea estonienilor. Sunt foarte serioşi în ceea ce priveşte munca lor”, spune Mihaela. „În plus, studenţii internaţionali sunt trataţi foarte bine la Universitatea din Tartu, care are un departament special ce se ocupă de problemele acestora. Orice nelămurire aş avea este de ajuns să scriu un e-mail tutorelui meu, iar în aceeaşi zi pot primi răspunsul”, a adăugat Mihaela Moagher.

Lucrarea ei de licenţă este o noutate în lumea academică

Mihaela a început să studieze limba estoniană în 2010, când a ajuns în Tartu prin bursa Erasmus, iar anul acesta a reluat studiul acestei limbi, pe care o descrie ca fiind total diferită de limba română, atât din punct de vedere gramatical, cât şi din punct de vedere al vocabularului. „De exempu, în limba estoniană nu sunt folosite prepoziţii, ci postpoziţii. Aşadar dacă vrei să exprimi că ceva va avea loc în Tartu vei spune Midagi toimub Tartus, unde sufixul s reprezintă echivalentul prepoziţiei în din limba română”, explică dâmboviţeanca.

Aprofundarea limbii estoniene este o etapă esenţială în viitorul tinerei. „Cea mai mare realizare a mea este lucrarea de licenţă, care reprezintă o noutate în lumea academică, întrucât nimeni nu a mai abordat colapsul regimurilor democratice interbelice din România şi Estonia în cadrul unui studiu comparativ. După ce voi învăţa limba estoniană, vreau să cercetez arhivele estoniene şi să aprofundez acest studiu comparativ, iar mai târziu poate chiar să îl extind la nivelul tuturor Ţărilor Baltice”, îşi doreşte masteranda, recompensată pentru munca sa cu premiul Ludvigs Ekis, acordat de Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice. Aspiraţiile tinerei nu se opresc aici. „De asemenea mi-aş dori să creez primul dicţionar român-estonian, estonian-român şi să fac traduceri literare din limba română în limba estoniană şi invers”, mărturiseşte Mihaela Moagher.

Ea vrea să se întoarcă în România după terminarea studiilor, dar ia în calcul şi posibilitatea de a rămâne în Estonia, în condiţiile în care i s-ar oferi un job atractiv. „Aş rămâne aici dacă aş avea oportunitatea să predau limba română ca limbă străină în cadrul universităţii sau un curs referitor la istoria României”, spune tânăra.